Sistemul imunitar învățat să atace tumorile canceroase. Studiul ce a descoperit potențialul unui nou tratament

Le-a fost reproiectat sistemul imunitar pentru a ataca propriile tumori, a fost numit un „salt înainte” și o demonstrație „puternică” a potențialului unei astfel de tehnologii, relatează BBC.

Fiecare persoană care a participat la studiu a avut un tratament dezvoltat doar pentru ea, care a vizat punctele slabe specifice din tumora sa.

Totuși potriivt sursei citate, este prea devreme pentru a evalua pe deplin eficacitatea terapiei „costisitoare și consumatoare de timp”.

Lucrarea se concentrează pe o parte a sistemului imunitar numită celule T, care patrulează organismul și inspectează alte celule pentru a detecta problemele.

Ele folosesc proteine ​​- numite receptori – pentru a adulmeca eficient semnele de infecție sau celulele deviante care au devenit canceroase.

Cancerele pot fi dificil de detectat pentru celulele T. Un virus este net diferit de corpul uman, dar cancerele sunt mai subtile, deoarece sunt o versiune coruptă a propriilor noastre celule.

Ideea terapiei este de a crește nivelul acestor celule T care depistează cancerul. Ea trebuie să fie adaptată fiecărui pacient, deoarece fiecare tumoră este unică.

Cercetătorii au cercetat sângele pacienților pentru a detecta celule T rare care aveau deja receptori care le-ar putea adulmeca cancerul.

Apoi au recoltat alte celule T care nu au putut găsi cancerul și le-au reproiectat

Receptorii lor originali, care pot găsi alte probleme sau infecții, au fost înlocuiți cu cei de la celulele T care caută cancerul.

În cele din urmă, aceste celule T modificate au fost apoi introduse înapoi în pacient pentru a căuta tumora

Transformarea celulelor T într-o formă care poate vâna cancerul necesită o manipulare genetică considerabilă atât pentru a elimina instrucțiunile genetice pentru construirea vechilor receptori, cât și pentru a le oferi instrucțiuni pentru cei noi.

Ea a fost posibilă datorită progreselor extraordinare ale tehnologiei de editare genetică Crispr, care acționează ca o pereche de foarfece moleculare – permițând oamenilor de știință să manipuleze cu ușurință ADN-ul. Cercetătorii care au dezvoltat Crispr au câștigat Premiul Nobel pentru Chimie în 2020.